3D. Disperare. Depersonalizare. Disociere
Despartirea. Temporara, de cateva minute sau ore. Despartirea de ea te propulseaza in mijlocul unui cataclism. Pericol iminent, apocalipsa se afla la un pas…Totul se invarte, senzatie de prabusire interna, energiile tale preiau controlul, ratiunea fiindu-ti deocamdata inutila. E totul terminat acum.
Despartirea de el te transforma intr-o fiinta din ce in ce mai captiva in propriul univers. Vazandu-l pe el alergand pentru a prinde autobuzul retraiesti durerea provenita din autocritica. Iti macini in tacere propriile ganduri, actiuni, te judeci si pedepsesti la moarte psihica. Stima de sine, a dracului definitie… avem nevoie de ea aici pentru ca ne e frica de moartea psihica. Vei fi unul din cei ce refuza profanul, renuntand, conform regulilor lumii insignifiante, la propria stima de sine. In mintea ta, nu esti tu cel ce se condamna. Ei te-au condamnat, indirect. Dar ei isi vor primi pedeapsa. Oricum sufera destul, in nemernicia lor. Iadul este chiar aici, iar starea lamentabila in care au ajuns din punct de vedere psihic, puroiul de care nici macar nu sunt constienti si care le este strajuit de cutiile craniene…ii va duce curand catre septicemie.
Habar nu ai ce ai facut ieri. Viata ta se deruleaza cu o viteza impresionanta, evenimentele trec pe langa tine, dar nu te pot scoate din aparenta letargie. Tu te-ai schimbat! Zau?! Nu cred. Revino-ti, aminteste-ti ce ai facut azi dimineata, ieri, alaltaieri, toata saptamana pana azi! Nu mai stii! Heeeei, incotro te indrepti?.
1.“TU…Am nevoie de tine…Am nevoie sa imi spui ca totul va fi bine. Imi este frica.”
2.“Simt ca se va sfarsi, fara voia mea. E atat de aproape sfarsitul…”
3.“ Sa nu crezi ca sunt trista,mama, nu, asa sunt eu. Sunt extenuata, doar atat…”
Refuzi dragostea, o impingi, o lovesti, vrei sa o tii la distanta. Filtrele ti-au grabit alienarea. Te intrepti spre Undeaidoritdintotdeauna. E atat de frumos aici, Undeaidoritdintotdeauna, nu stii inca, dar banuiesti. Inca nu ai ajuns, dar mai e putin. Rabdarea si toleranta iti vor ajuta enorm, iar tu ai asa ceva. Din plin chiar.
Copile, degeaba stii ca etichetele lor nu conteaza. Degeaba stii ca au scris cu markerul “otrava” pe o bucatica de hartie, pe care mai tarziu au lipit-o cu scotch pe borcanul cu dulceata. Cuvintele lor te ranesc, desi tu stii ca…stii ca s-au strecurat greseli in algoritmul lor. Programul nu va merge, rezultatul nu va fi obtinut. Singurul rezultat de care esti sigur este…eroarea. Exact, eroarea. Dar eroarea lor te raneste. Va mai putea sternul sa suporte afurisitul asta de crucisator care te apasa? Creierul tau va fi vreodata eliberat din menghina ce-l strange?
“Decimam neuroni, decimam, decimam. Ne facem treaba, muncim pentru victorie. Nu stim care e scopul, exista o infinitate de motive ce ne duc in acelasi loc. Unele sunt…grozav de banale, altele suna absolut fantezist, argumentele unui alienat. In final insa, credem ca exista un argument ce le va incorpora pe celelalte. Pe toate. Numele lui este...LIBERTATE".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu